Muzeul Geologic Național este unic prin concepția sa. Ilustrând toate ramurile științelor geonomice – de la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zăcămintelor de substanțe minerale utile, tectonică globală, până la evoluția vieții pe Pământ, apariția omului și interacțiunea sa cu Terra – muzeul seamănă cu o carte uriașă din care atât specialiștii, cât și oamenii obișnuiți pot afla lucruri interesante.

Știm că, în cadrul Institutului Geologic al României, în afară de colecțiile păstrate în birourile cercetătorilor, existau, înaintea primului război mondial, în sala colecțiilor, „86 de vitrine cu eșantioane litologice reprezentative pentru alcătuirea geo1ogică a României, 28 de vitrine cu materiale paleontologice și 12 vitrine cu minerale și minereuri în cea mai mare parte din România, dar și unele aduse din excursii în străinătate”.

Uriașul patrimoniu muzeal de astăzi (cu circa 85 000 de eșantioane) s-a îmbogățit în timp și din donații ale instituțiilor sau ale persoanelor particulare, majoritatea geologi care au lucrat în institut și care și-au lăsat colecțiile în depozite. Însă doar un mic procent din eșantioanele deținute sunt expuse în săli, aproape 90% din ele aflându-se în depozite întrucât prezintă mai mult interes științific. Menționăm aici doar cei circa 1.000 de holotipi (fosile descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României) pe care cercetătorii îi folosesc ca referință în studiile lor.

Exponatele exemplifică domeniile mineralogie, petrografie și zăcăminte minerale, reprezentate în colecțiile științifice prin circa 45.000 de eșantioane dintre care 6.000 au fost selectate pentru sălile deschise publicului, paleozoologie și paleobotanică, cu circa 25.000 de eșantioane în colecțiile științifice dintre care 1.730 sunt prezentate în muzeu atât în sălile de sistematică, cât și în cele de geologie istorică, geologie stratigrafică și Geologia României.

Dintre exponatele de o inestimabilă valoare, care au fost deja clasate sau se află în curs de clasare (conform „Legii patrimoniului național mobil” nr. 182/2000) în categoria Tezaur din cadrul Patrimoniului Național Mobil, menționăm mineralele descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României (o parte dintre eșantioane reprezentând „flori de mină”, altele – minerale rare din România și din lume), dar și câteva sute de specii paleontologice (holotipi) descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României.

Colecțiile Muzeului Național de Geologie dețin atât exemplare ale celor mai vechi roci (1,9 miliarde de ani) sau purtând cele mai vechi urme de viață (600 milioane de ani) din subsolul țării, cât și cea mai completă colecție de roci și fosile din România.

Colecțiile Muzeului Național de Geologie se întind pe trei niveluri ce parcurg săli dedicate mineralogiei, dinamicii externe și interne a Pământului, paleobotanicii, paleontologiei, stratigrafiei, hidrogeologiei, tectonicii României, substanțelor minerale utile metalifere și nemetalifere, hidrocarburilor, geologiei României, mineralelor fluorescente și florilor de mină.

  • La subsol, sălile „Geologia României” expun colecții petrografice amenajate astfel încât să corespundă unităților geotectonice majore, fiind destinate în primul rând specialiștilor.
  • Mineralele fluorescente pot fi admirate într-o sală specială, amenajată la subsol, unde lumina ultravioletă transformă rocile obișnuite într-un spectacol de culori inedite.
  • La parter se află sala de „Colecțiuni”, deschisă publicului încă din 1908, în care se pot admira „flori de mină” aduse din Banat, Maramureș, Apuseni.
  • Sălile de mineralogie cuprind exponate colorate, cu forme ciudate, adunate din întreaga lume.
  • Sala fostei Biblioteci, desființată sub regimul socialist, găzduiește astăzi dinozauri, reptile și alte viețuitoare vechi de sute de milioane de ani.
  • În secția de stratigrafie, amenajată în mai multe săli de la etaj, este expusă istoria pământului pe vârste, de la cele mai vechi spre cele mai noi. Fiecare eră este însoțită de hărți și de exemplificări din România ceea ce permite crearea unei imagini clare a evoluției geologice a spațiului românesc, dar și a Terrei.

Muzeul cuprinde și alte secțiuni: dinamică externă și internă, petrografie (cu principalele tipuri de roci, unele vechi de peste 1 miliard de ani), zăcăminte (metalifere, cărbuni, petrol, sare), paleobotanică și paleozoologie (cu reconstituiri ale primilor hominizi și ale unor viețuitoare foarte vechi) și tectonica României. În muzeu pot fi văzute și câteva eșantioane de foraj reprezentative pentru teritoriul țării, unele efectuate la mii de metri adâncime. De precizat că Institutul Geologic deține o impresionantă colecție de astfel de eșantioane din foraje, stocate în peste 55.000 de sertare, într-o adevărată “bibliotecă” de piatră (litotecă).